Crestinismul este religia revelata, intemeiata de Iisus Hristos sau Mintuitorul Hristos (Mesia, Unsul lui Dumnezeu). Aceasta religie s-a raspindit, incetul cu incetul, la toate popoarele lumii, prin misonari. Totusi este religia care numara cei mai multi credinciosi, daca se face comparatie cu oricare alta religie contemporana. Cuvintul crestinism este derivat din numele  - Christus - Unsul, adica Cel uns sa fie Mintuitorul lumii. Iisus Hristos este Dumnezeu Fiul intrupat pentru mintuirea lumii. Numele de crestin s-a dat mai intii credinciosilor din Antiohia (azi Antakia), potrivit textului din Faptele Apostloilor 11, 26, desi cei dintre  ucenici ai lui Isus Hristos au facut parte din poporul evreu din Palestina secolului I.

Crestinismul actual cunoaste trei mari confesiuni: Ortodoxa, Romano-Catolica si Protestanta. Confesiunea Ortodoxa sau Biserica Ortodoxa cuprinde acele Biserici care au pastrat nestirbit tezaurul de credinta primit direct de la Mintuitorul prin Sfintii Apostoli. De aceea, in Biserica Ortodoxa conducerea este sinodala (sau colegiala) si are la bază Vechiul şi Noul Testament. Conducătorul (“capul”) ei este Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Confesiunea sau Biserica Romano-Catolica inglobeaza acea parte din crestinism care a evoluat in traditia apuseana de limba latina, avind centrul la Roma.

Conducerea Bisericii Catolice este monarhica, avind in virf pe episcopul Romei, intitulat Papa si socotit "loctiitorul lui Hristos pe pamant" ( Vicarius Christi). Clerul este celib. In Confensiunea Protestanta cunoastem mai multe Biserici, rupte din romano-catolicism prin reformele initiate de Martin Luther, Jean Calvin, Ulrich Zwingli, Henric al VIII-lea (Anglia), John Wesley (Anglia). Anglicanismul si Bisericile luterane scandinave au o ierarhie similara romano-catolicismului, dar cu dreptul de a se casatori.
Din Protestantism au aparut o multime de denominatiuni, care mai de care mai independente si lipsite de ierarhia traditionala.

Fiul lui Dumnezeu, a doua persoana a Sfintei Treimi, asumindu-si firea omeneasca prin intrupare, devine Hristosul (Unsul, Mesia cel asteptat) si reface, restaureaza fiintia (ontologic) firea oamenilor. Acest lucru nu este intrevazut in nici una dintre religiile lumii, in afara de crestinism. Omul devine copartas la iubirea dumnezeiasca.

Crestinismul inseamna restaurarea omului, asezarea omului in starea lui dintai, ba, mai mult, indumnezeirea lui prin har. Natura umana ramine creaturala, dar viata omului poate dainui in vesnicia fericita la care omul a fost chemat de catre Dumnezeu.Originea divina a religiei crestine. Una dintre caracteristicile esentiale si fundamentale ale crestinismului o constituie originea sa dumnezeiasca.