Aparitie: In timpul primului razboi mondial, apare gruparea „Crestinii dupa Scriptura”, condusa de preotul ortodox apostat Tudor Popescu, care, mai apoi, va fuziona cu „Crestinii dupa Evanghelie” (1937).
La biserica Sf. Stefan – „Cuibul cu barza” (Bucuresti) au activat: pr. Tudor Popescu si cantaretul Dimitrie Cornilescu.
Pentru a scapa de incorporare, Cornilescu intra in monahism si se stabileste nu la o manastire, ci la mosia printesei Calimachi Raluca de la Stancesti – Botosani, unde traduce Biblia in varianta care-i poarta numele (si care va deveni in scurta vreme cartea de capatai a tuturor sectelor).
Apoi, se intoarce la Bucuresti, unde, impreuna cu pr. Tudor Popescu, aplica metode neoprotestante in biserica: renunta la cult, tin sedinte duminicale serale, practica rugaciunea libera si talcuirea proprie a Scripturii.
Cornilescu se retrage si pleaca din tara, iar Tudor Popescu e caterisit si cumpara, impreuna cu R. Calimachi, un imobil in Cotroceni, pe care-l vor dedica noului cult.
Fuziunea intre Crestinii dupa Evanghelie si Crestinii dupa Scriptura este mentionata in Legea cultelor, ele numindu-se Ramura 1 si Ramura 2.
Diferente:
-cei din Ram.1 au botezul exclusiv pt.adulti si accepta instrumentele in cult.
-ceilalti nu.