Capela lui Victor Antonescu, putin cunoscuta romanilor, chiar si celor din zona, este o micuta bijuterie arhitecturala, decorata intr-un mode deosebit cu caramida, iar in interior in intregime acoperita cu fresca. Avand doar naos si altar, capela este foarte bine legata, din punct de vedere arhitectural. Absida altarului este tipic bizantina, ca si restul cladirii. Incununata cu un dom central, capela este o biserica in miniatura. Capela se afla in curtea conacului in care, la 12 iulie 1909, s-a nascut filosoful Constantin Noica.
Ansamblul fostului conac Victor Antonescu se afla pe partea dreapta a drumului European 70 (fostul DN 6), care leaga orasul Bucuresti de Alexandria, cu doar cativa kilometri inainte de a intra in Alexandria. Venind dinspre Alexandria, conacul si capela ortodoxa Victor Antonescu se afla pe partea stanga, cu putin mai inainte de a intra in localitatea Vitanesti.
Conacul Victor Antonescu a fost construit la inceputul secolului al XX-lea, de catre omul politic Victor Antonescu. Drept ctitori ai locului sunt numiti Victor Antonescu, ctitorul capelei, sotia lui, Eliza, si Victor Badulescu, o ruda a lor, care a si murit in inchisoare, ca detinut politic, fiind ingropat intr-o groapa comuna. Victor Antonescu s-a nascut la data de 3 septembrie 1871, in comuna Antonesti, judetul Teleorman, si a murit in data de 22 august 1947, in Bucuresti. El a fost ministru de finante al Romaniei, intre anii 1935-1936. Familia Antonestilor din Vitanesti nu are nici o legatura de rudenie cu familia maresalului Antonescu.
Capela zidita in curtea conacului de langa Vitanesti este o copie fidela a Capelei Stella Maris, aflata si astazi in curtea Castelului Reginei Maria de la Balcic, Bulgaria. Pentru aceasta, capela este adesea numita "Stella Maris de la Vitanesti". Victor Antonescu se numara printre cei mai de seama oameni ai societatii sale, iar sotia lui, Eliza, se cunostea foarte bine cu Regina Maria, motiv care a si dus la zidirea capelei dupa planurile celei de la Balcic. Despre capela reginei, ea insasi spunea "ca este o smerita rasfangere a unei bisericute curat bizantine dintr-un sat indepartat din Cipru”
In privinta viitorului capelei de la Vitanesti, Victor Antonescu a dorit sa o lase pe aceasta, cu testament, drept mostenire, Academiei Romane, lucru pe care l-a si infaptuit in data de 11 iulie 1943. Peste numai un an si doua luni insa, in septembrie 1944, capela si conacul vor fi jefuite de catre armata ruseasca.
Acoperita de uitare si dezinteres, vreme de mai multi ani, capela ajunsese intr-o stare de pastrare foarte proasta, avand acoperisul spart, iar printre grinzi gasindu-si adapost mai multe pasari. Cuiburile si murdaria depusa pe peretii si in interiorul capelei au fost indepartate, capela ajungand astazi a arata la fel de bine precum in ziua zidirii ei.
Descoperita recent de pictorul Ion Draghici, acesta a decis sa o renoveze impreuna cu o echipa de pictori-restauratori. Din echipa celor ce au contribuit la re-ctitorirea capelei fac parte: Marian Crangasu, Flori Antonescu, Mihaela, Veronica si diaconul George.
Interiorul este in intregime imbracat in fresca, ansamblul iconografic fiind complet restaurat in anul 1994. Pictura a fost refacuta, acolo unde anumite petice fusesera distruse de intemperii, de natura, ori de neglijenta. Frescele exterioare nu s-au pastrat prea bine, ele distingandu-se destul de vag. In interior, Maica Domnului cu Pruncul, din bolta absidei altarului, este de o frumusete rara, iar frescele care ii infatiseaza pe ctitori - Victor si Eliza Antonescu - sunt si ele minunate.
Pictura in fresca a capelei, de factura neobizantina, este semnata de Dimitrie Bascu, in anul 1942, iar sarcofagul din piatra sculptata este opera sculptorului Boris Caragea. Capela adaposteste mormantul omului politic Victor Antonescu, ea fiind deja inclusa in lista monumentelor istorice nationale.